Browse By

Silence Club

Make sex, not porn!

sex_acrobaticPoate ca pare ciudat, dar in viata reala, chiar si in ceea ce fac eu, barbatii nu se comporta ca in filmele porno. Adica, cea mai des intalnita chestie pe care o vor e un sex oral bun. Pe cat de bun, pe atat de scurt de obicei. Apoi, o mare parte, ar mai vrea si un anal. Asta nu mai obtin mereu. Apoi un futai zdruncinat, grabit, dupa care lor sa nu le pese daca femeia e multumita sau nu. Oricum, chestii normale, pe care nu le au acasa, la nevasta.

Daca te-ai lua dupa cat se vorbeste de porno ai zice ca toti o fac exact cum vezi pe internet. Dar nu e deloc asa, din cauza ca nu mereu ai chef sau timp de circ si mai ales, v-o spun din pozitia mea, pentru femeie nu e nicio placere in ce vezi prin pornaciuni. Pozitii ciudate pe care numai cand le vad ma ia durerea de picioare sau de spate. Ti-ar trebui antrenament zdravan si foarte multa rezistenta la durere, ca sa faci ce fac ei acolo. Nici vorba de orgasm sau macar de placere. E drept, si noua ne mai place uneori cate o trebusoara mai kinky sau mai indrazneata, dar de aici pana la a face hard-core e drum lung.

Asa ca, dragii mei, cand ajungeti la sex, amintiti-va o treaba: partenera voastra nu o vrea ca in filmele porno la care va uitati voi. Pentru ca filmele porno sunt facute de barbati, pentru barbati, fara sa le pese de femei.

Silence Club

3 thoughts on “Make sex, not porn!”

  1. Pingback: Fantezii erotice cu instalatorul | Jurnalul M
  2. Trackback: Fantezii erotice cu instalatorul | Jurnalul M
  3. octavian says:

    Intr’adevar,ai dreptate cand spui ca esti o fata desteapta,intelegi multe (intuitie psihologica) si ai talent literar.
    Ceea ce pari sa ignori sunt consecintele PE TERMEN LUNG ale …. modului tau de a trai. Probabil nu ai nici cea mai vaga idee despre ce va fi viata ta dupa ce vei iesi din „afacere” si/sau dupa ce va trece tineretea.
    Scapi tu cateva vorbe la un moment dat , despre „pierderea stimei de sine” pe care o va suferi cel/cea care isi inseala sotia/sotul. De fapt e muult mai grav, remuscarile si rusinea pot fi dramatice.
    Cand vine moartea (multi cred ca asta e o poveste cu bau bau,pt ca habar nu au ca le va veni randul,nu neaparat la batranete,nu neaparat noaptea in somn) apasarile astea pot deveni insuportabile. Putin o sa mai conteze ATUNCI faptul ca ti’ai satisfacut fanteziile undeva/candva.
    Am cunoscut medic mort de alzheimer; la ce i’a folosit ca a vazut toata europa pe banii pacientilor de care isi batea joc,in loc sa’i trateze cu responsabilitate macar, daca nu’i putea iubi?
    Insa boala lui avea legatura cu atitudinea avuta timp de decenii fata de acei amărâți de care si’a batut joc.
    Ceea ce faci in viata lasa urme ADÂNCI in tine.
    La timpul potrivit,apar efectele si cu tot regretul,nu va mai fi nimic de facut.
    Am cunoscut femeie care la tinerete facea ceea ce faci tu acum,pe bani multi, ca avea constiinta propriei valori (in €) Acum plange pt ca nu poate avea un copil.
    ps: gandeste’te la batranete si moarte nu din perspectiva financiara ci psihologica.
    Lumea REALA pe care o arunci in obrazul celor care „habar nu au de ea” (dupa opinia ta superficiala si simplista) nu inseamna doar patima de moment, inseamna si efectele PE TERMEN LUNG pe care majoritatea le ignora nestiind in ce se baga [precum fumatul: cunosc mari fumatori care au intrat in sicriu fara maini sau picioare(arterita tabagica) sau la 50 ani nu aveau 100€/luna sa’si trateze insuficienta respiratorie cronica ori mureau de cancer pulmonar; insa la tinerete auzind despre toate astea râdeau zicând ca sunt prostii…)
    Spui ca vrei sa traiesti „o viata normala” dupa ce iesi din „afacere”
    Nu exista asa ceva dupa ce ai trait asa cum o faci acum,tot asa cum pt multi soldati intorsi din razboi viata de „dupa” nu a insemnat decat stigmatizare sociala si alcoolism
    poate ar fi o idee buna sa vorbesti cu un preot,dar nu dintre aceeia care cunosc „lumea reala” din care faci tu parte (deocamdata)

    1. Mihaela D. says:

      vad ca te cam sperie bolile :)) pe mine inca nu… ce zici tu este poate ok in lumea in care tu traiesti… zici ca sunt superficiala… poate, poate ca si tu esti cand judeci din afara… 🙂 fiecare cu soarta, mintea si norocul lui… si eu am vazut ceva oameni, nu toti morti tristi si speriti sau cu remuscari. din ce am invatat pana acum, cand traiesti fix cum iti place, nu prea ai parte de remuscari. dar chiar si asa, italienii au un proverb foarte ok: mai bine sa ai remuscari decat regrete… ma explic? ca viata trece oricum. sa fii iubit si relaxeaza-te.
      PS: popii ajuta, dar doar cand iti fac cadouri frumoase. in rest, majoritatea alora pe care i-am cunoscut sunt clienti de mana a doua, prost educati, prefacuti si plini de ei. nici nu se compara cu italienii. popii si psihologii sunt pentru oameni cu probleme. eu sunt ok.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.